Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon: de la ştiinţă la acţiune globală
Acum 40 de ani, pe baza dovezilor ştiinţifice privind impactul clorofluorocarburilor (CFC) asupra stratului de ozon şi a conştientizării consecinţelor epuizării acestuia, statele au adoptat Convenția de la Viena, pentru a proteja oamenii și planeta de radiațiile UV dăunătoare.
În 1987 a fost adoptat Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, una dintre cele mai reușite inițiative colective din domeniul protecției mediului. Documentul stabilește un cadru pentru supravegherea stării stratului de ozon, a nivelului de radiații UV și a substanțelor care îl afectează. Mai târziu, prin Amendamentul de la Kigali din 2016, a fost introdus procesul de eliminare treptată a hidrofluorocarburilor, gaze cu efect de seră folosite în industrie și în sistemele de răcire.
Aceste tratate, mereu actualizate și sprijinite de cooperarea internațională, subliniază rolul decisiv al cercetării științifice în declanșarea acțiunilor globale. Tema campaniei din acest an – „De la știință la acțiune globală”, marchează succesul acestei colaborări și importanța unui cadru comun de politici pentru protejarea stratului de ozon, a climei și a vieții în toate formele ei.
Ce am fi fost astăzi fără o ipoteză de acum cinci decenii, propusă de chimiștii Frank Sherwood Rowland și Mario Molina în anii 1970, prin care sugerau că CFC-urile eliberate în atmosferă pot distruge stratul de ozon?! Ipoteza lor a dus la consensul științific și, mai târziu, la acțiuni globale decisive. Fără aceste măsuri, consecințele ar fi fost dramatice: creșterea cazurilor de cancer de piele odată cu diminuarea stratului de ozon, risc sporit de cataractă, dezechilibru între efectele pozitive (producția de vitamina D) și cele negative ale radiațiilor UV-B, reducerea cu circa 6% a producției vegetale pentru fiecare 10% pierdere de ozon stratosferic*.
De la ştiinţă la acţiune globală:
- Amendamentul de la Kigali stimulează trecerea la agenţi de răcire cu potenţial redus de încălzire globală, precum hidrocarburile sau amoniacul.
- În anii 1990, majoritatea spumelor pentru izolarea clădirilor și frigiderelor foloseau CFC-uri. În prezent, acestea au fost complet înlocuite cu tehnologii sigure pentru ozon.
- Pentru tratamentele prin inhalare există acum alternative accesibile fără CFC.
- Bromura de metil, folosită anterior pe scară largă pentru combaterea dăunătorilor, a fost înlocuită cu metode mai sigure pentru mediu și pentru operatori.
Republica Moldova s-a aliniat cooperării internaționale pentru un mediu sănătos, devenind parte la Convenţia de la Viena şi la Protocolul de la Montreal în 1996. În 2023, țara a aderat și la Amendamentul de la Kigali.
Surse:
* https://ozone.unep.org/ozone-and-you
https://ozone.unep.org/ozone-day/from-science-to-global-action
