Cât de eficientă este aplicarea instrumentelor bugetar-fiscale destinate protecției mediului în Republica Moldova?

Cât de eficientă este aplicarea instrumentelor bugetar-fiscale destinate protecției mediului în Republica Moldova?

Prețul vieții confortabile în secolul XXI este dauna pe care activitatea umană o aduce mediului. Impactul oamenilor și al agenților economici asupra mediului devine, cu fiecare an, tot mai simțitor și imposibil de ignorat, iar multe dintre țările dezvoltate au pus această problemă în lista priorităților naționale.

„Moldova se confruntă cu o dublă problemă de dezvoltare. Pe de o parte, avem o economie slabă, cu un nivel insuficient de industrializare. Pe de altă parte, există presiuni majore asupra mediului, cauzate de managementul ineficient al resurselor naturale și a mediului, în general. În acest context, se impune o nouă abordare asupra problemelor de mediu, acestea trebuie să devină o prioritate reală pentru guvernare și să nu fie tratate separat sau în contradicție cu obiectivele economice”, a declarat Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”. 

Deși Republica Moldova se confruntă cu probleme ecologice majore, investițiile pe care le face statul, în prezent, pentru protecția mediului sunt, totuși, insuficiente. Este una dintre concluziile la care au ajuns autorii studiilor „Costul de reglementare: Cum calculăm taxa de eliberare a actelor permisive în domeniul mediului?” și „Aplicarea instrumentelor fiscal-bugetare în soluționarea problemelor de mediu”, lansate astăzi, 8 decembrie, în cadrul unui eveniment public.

Studiile au fost elaborate de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Centrul de Consultanță și Informații de Mediu Aarhus „EcoContact” și Centrul Național de Mediu, cu suportul financiar al Suediei.

Virginia Bilici, reprezentantă a Ambasadei Suediei în Republica Moldova: „Aceste două studii combină expertiza din domeniul protecției mediului și cea economică. Intenția noastră, prin susținerea acestor studii, a fost să susținem eforturile Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, a Agenției de Mediu și a altor actori guvernamentali în asigurarea unei bune guvernanțe de mediu”. 

Autorii studiilor sesizează faptul că autoritățile Republicii Moldova trebuie să facă din problemele de mediu o prioritate: „Republica Moldova nu este o țară mare, am putea să o traversăm într-o singură zi, dar în aceeași zi noi am putea să găsim atât de multe probleme de mediu care nu au fost rezolvate până acum și care au fost neglijate din cauza faptului că guvernarea de mediu niciodată nu a fost o politică prioritară pentru statul nostru. Prin intermediul acestor studii am vrut să demonstrăm cât de multe acumulări și plăți de mediu noi facem în fiecare an, dar cât de puține probleme rezolvăm”, a menționat Ina Coșeru, președinta Centrului Național de Mediu. 

Iuliana Catarangiu, directoare adjunctă a Centrul Național de Mediu: „Atunci când definitivăm prioritățile statului, trebuie să pornim de la premisa că fără aer și fără apă nimeni dintre noi nu ar exista astăzi. Fără măsuri de redresare a situației și de prevenire a poluării noi, în mare parte, mergem pe autodistrugere. Din acest motiv, atunci când statul își revizuiește domeniile de intervenție, trebuie să țină cont de acest lucru”. 

„Concluzia la care am ajuns noi este că în Republica Moldova încasările din taxele de mediu nu contribuie semnificativ la rezolvarea problemelor de mediu. Pe de altă parte, cheltuielile de mediu sunt repartizate disproporționat. Un exemplu ar fi că se fac investiții foarte puține în stațiile de epurare sau faptul că în anumiți ani, practic nu avem cheltuieli pentru biodiversitate”, a declarat Alexandru Fală, director de program „Expert-Grup”.

Dumitru Pîntea, director de program, „Expert-Grup”, a enumerat o serie de probleme privind eliberarea actelor permisive: – nu există o abordare unică față de actele permisive; – nu există o metodologie clară și transparentă de calculare a prețului actelor permisive; – prețul actelor permisive nu se actualizează pe parcursul mai multor ani; – mai mulți agenți economici care desfășoară activități cu impact asupra mediului nu sunt informați că trebuie să obțină acte permisive ș.a.

„E necesar să ajutăm cadrul politic, să facem anumite modificări la cadrul legislativ existent și chiar să elaborăm acte noi, pentru ca aspectele economice reflectate în aceste studii să aibă valoarea și aplicabilitatea sa în domeniul protecției mediului și viceversa”Iordanca-Rodica Iordanov, director executiv, A.O. „EcoContact”.

În anul 2019, încasările din taxele de mediu la bugetul de stat au fost de 4,9 miliarde de lei sau 2,3% din PIB, iar cheltuielile statului pentru protecția mediului au fost de doar 200 de milioane de lei, ceea ce înseamnă 0,1% din PIB, fiind țara cu cele mai scăzute investiții în mediu, raportate la PIB, din Europa.