În anul 2013, Organizația Națiunilor Unite a declarat ziua de 21 martie drept Ziua Internațională a Pădurilor. Cunoaștem că atât la nivel mondial, cât și la nivel național, factorii de decizie și-au asumat mai multe angajamente prin care urmăresc asigurarea gestionării durabile a pădurilor. În Republica Moldova, de exemplu, pentru a diminua procesele de degradare a solurilor, Guvernul a adoptat prin Hotărârea nr. 101 din 10 februarie 2014, Planul Naţional de extindere a suprafeţelor cu vegetaţie forestieră (2014-2018).
Planul prevede, între altele, împădurirea terenurilor degradate, a fâşiilor de protecţie a apelor râurilor şi a bazinelor de apă, precum şi a fâşiilor forestiere de protecţie a terenurilor agricole pe o suprafaţă de minimum 13 mii ha. Totodată, Planul include participarea la acţiunile de menţinere a culturilor silvice şi de asigurare a pazei contra tăierilor ilicite, a păşunatului ilegal al animalelor, precum şi prevenirea altor încălcări ale legislaţiei silvice şi de protecţie a mediului.
În sprijinul autorităților centrale și locale de a realiza angajamentele asumate față de mediu, AO EcoContact implementează mai multe proiecte în raioanele Căușeni, Ștefan Vodă, Cahul, Hîncești, ș.a., menite să contribuie la dezvoltarea unor comunități durabile, responsabile și implicate; la consolidarea măsurilor de adaptare și reziliență la schimbările climatice; la protecția și revitalizarea resurselor de mediu – apă, sol, aer.
Cu toate acestea, ne dăm bine seama că un rol esențial îl constituie și nivelul de implicare și conștientizare a populației vis-a-vis de importanța pădurilor ca și piloni primordiali în menținerea vieții pe pământ:
– pădurile acoperă 31% din suprafaţa terestră și ajută la reglarea temperaturii pe glob;
– pădurile contribuie la menținerea aerului, solului, apei și a omului în condiții sănătoase, fiind sursa continuă de oxigen și de substanțe nutritive;
– pădurile ne feresc de arșiță și contribuie la conservarea biodiversităţii și a ecosistemelor;
– pădurile au un rol vital în abordarea unora dintre cele mai mari provocări înfruntate astăzi – schimbările climatice, eradicarea foametei și menținerea durabilă a comunităților urbane și rurale. De aici e lesne de observat interdependența/comuniunea omului cu natura.
Apropo, circa 300 milioane de oameni din întreaga lume trăiesc în păduri, iar vieţile a 1,6 miliarde de oameni sunt direct legate de păduri, dar prezintă și habitatul a aproape 80% din speciile de animale existente pe planeta noastră. Un alt lucru pe care ar trebui să-l cunoaștem și care ar trebui să ne alarmeze, este că suprafaţa împădurită a Republicii Moldova constituie doar 12,1%, comparativ cu cea a Europei – de 29%. Suntem, așadar, departe de a califica drept „armonioasă” comuniunea omului cu natura, având în vedere că în pofida acestui deficit, anual, pe glob sunt despădurite milioane hectare de păduri, acțiuni care condiționează 15% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Și lanțul fenomenelor negative, până nu demult explicate, preponderent, în literatura de specialitate, astăzi se dezlănțuie într-o realitate căreia omul consumerist cu greu îi poate face față. Or, toate aceste situații se întâmplă și pentru a ne face să ne învățăm lecțiile: resursele naturale trebuie folosite rațional și, mai ales, trebuie protejate astăzi, acum și aici. De ele depinde omul de mâine.