16 septembrie – Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon

În fiecare an, începând din 1995, este marcată la 16 septembrie, Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon, un scut fragil de gaz, care protejează Pământul de acţiunea nocivă a radiaţiilor ultraviolete emise de soare.

Foto: madrm.gov.md

Foto: madrm.gov.md

Prin proclamarea acestei zile (Rezoluţia nr. 49/114), Adunarea Generală a ONU a marcat astfel semnarea la 16 septembrie 1987 a Protocolului de la Montreal privind interzicerea substanţelor care diminuează stratul de ozon, se arată pe site-ul oficial al ONU. În acest context, toate statele lumii au fost invitate să sărbătorească această zi prin diverse acţiuni în concordanţă cu obiectivul principal al Protocolului şi a Amendamentelor sale.
Protocolul de la Montreal privind interzicerea substanţelor care diminuează stratul de ozon a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1989. Acesta a inclus o dispoziţie de ajustare unică, care a permis părţilor să răspundă rapid noilor informaţii ştiinţifice şi să accelereze reducerile necesare privind substanţele chimice care fac obiectul protocolului. De la adoptarea sa iniţială, Protocolului de la Montreal i-au fost aduse patru amendamente: Amendamentul de la Londra (1990), Amendamentul de la Copenhaga (1992), Amendamentul de la Montreal (1997) şi Amendamentul de la Beijing (1999), potrivit http://ozone.unep.org. Acestea s-au aplicat acelor părţi care au ratificat amendamentele şi au intrat în vigoare la: 10 august 1992, 14 iunie 1994, 10 noiembrie 1999 şi, respectiv, 25 februarie 2002.
La 16 septembrie 2017 s-au împlinit 30 de ani de la semnarea Protocolului de la Montreal, ”Să protejăm viaţa pe Pământ” fiind tema acestei zile. În 2018, tema s-a intitulat ”Keep Cool and Carry On: The Montreal Protocol” fiind un apel motivant care îndeamnă la continuarea acţiunilor de protejare a stratului de ozon şi a climei în conformitate cu Protocolul de la Montreal, notează www.un.org.
În 2019, tema aleasă ”32 Years and Healing” celebrează cei peste 30 de ani de cooperare internaţională remarcabilă de protejare a stratului de ozon şi a climei în general sub Protocolul de la Montreal. Ne reaminteşte, totodată, că trebuie să menţinem ritmul pentru a avea siguranţa unor oameni sănătoşi şi a unei planete sănătoase. Protocolul de la Montreal a condus la eliminarea treptată a 99 % din substanţele chimice numite clorofluorocarburi (CFC) care provin din sistemele de răcire ale frigiderelor şi aparatelor de aer condiţionat, din spray-uri, din procesele de fabricaţie a spumelor industriale şi din procesele de spălare a metalelor şi a componentelor electronice, potrivit https://ozone.unep.org.
Cea mai recentă evaluare ştiinţifică a epuizării stratului de ozon finalizată în 2018, arată că unele părţi ale stratului de ozon s-au redresat cu o rată de 1-3% pe deceniu începând cu anul 2000. Conform evaluărilor efectuate, stratul de ozon din emisfera nordică şi de la latitudine medie se va vindeca complet până în anii 2030. Va urma emisfera sudică în 2050 şi apoi cele două regiuni polare până în 2060. Eforturile de protecţie a stratului de ozon au contribuit, de asemenea, la lupta împotriva schimbărilor climatice, prin evitarea a aproximativ 135 de miliarde de tone de emisii echivalente de dioxid de carbon, din 1990 până în 2010, notează acelaşi site.
La 15 octombrie 2016, la Kigali, Rwanda, a fost adoptat un nou amendament adus Protocolului de la Montreal, în vederea eliminării progresive a hidrofluorocarburilor (HFC), care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019.
Primele observaţii cu privire la rezultatele reacţiei clorofluorocarburilor cu ozonul au fost făcute de savanţii americani M. Molina şi S. Rowland în 1974. Momentul care a atras îngrijorarea mondială privind deprecierea stratului de ozon a avut loc în 1985, când cercetătorii de la British Antarctic Survey au descoperit o spărtură în stratul de ozon de deasupra Antarcticii. Principiile colaborării internaţionale privind protecţia stratului de ozon au fost elaborate în cadrul Convenţiei de la Viena din 1985, care a intrat în vigoare la 2 septembrie 1988.

Prin politica sa de mediu, Republica Moldova s-a aliniat efortului mondial de cooperare pentru un mediu sănătos, adoptînd acte legislative în domeniu începînd cu anul 1999 şi devenind parte la Convenţia de la Viena pentru protecţia stratului de ozon şi a Protocolului de la Montreal în anul 1996 (Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 966-XIII din 24. 07. 1996).
Ratificînd Convenţia şi Protocolul, ţara şi-a asumat angajamentele să respecte şi să îndeplinească prevederile și restricţiile acestor instrumente internaţionale.
Ozonul este forma alotropică a oxigenului, având molecula formată din trei atomi. Acesta este un puternic oxidant cu miros caracteristic, de culoare albăstruie şi foarte toxic. În atmosferă, se poate forma pe cale naturală în urma descărcărilor electrice şi sub acţiunea razelor solare, iar artificial ca urmare a reacţiilor unor substanţe nocive, provenite din sursele de poluare terestră. Acesta se află cca. 90% în stratosferă cunoscut ca ”ozon bun” şi cca. 10% în troposferă denumit şi ”ozon rău”.
Stratul de ozon stratosferic este situat la înălţimea de 40 km și, reţinînd radiaţiile ultraviolete dăunătoare, este indispensabil vieţii pe pămînt. Acest fapt a fost definit de Convenţia de la Viena ca fiind ”stratul de ozon atmosferic de deasupra stratului limită planetar”. Viaţa pe pămînt a fost în siguranţă pentru mii de ani datorită acestui strat protector al atmosferei, care constituie un filtru natural ce absoarbe cea mai mare parte a radiaţiilor ultraviolete, periculoase pentru organismele vii. Dacă stratul de ozon stratosferic ar dispărea, radiaţia ultravioletă ar steriliza suprafaţa globului anihilând aproape întreaga viaţă terestră. Fenomenul epuizării stratului de ozon duce la scăderea eficacității sistemului imunitar, cu apariția infecțiilor, a cancerului de piele, a cataractelor și orbirii, arsuri grave în zonele expuse la soare, reducerea culturilor și implicit a cantității de hrană, ca urmare a micșorării frunzelor la plante, distrugerea vieții marine, a planctonului, precum și degradarea unui număr impunător de materiale plastice utilizate în construcție, vopsele, ambalare etc.
Ca urmare a impactului negativ al activității antropice asupra mediului, stratul de ozon a început să degradeze, fenomen caracterizat prin rarefierea ozonului în atmosferă.
Prima mare gaură în stratul de ozon a fost depistată în 1979 deasupra Antarcticii, după care a urmat o scădere continuă a nivelului de ozon la scara globală.

Consecinţele ireversibile, cauzate de fenomenul distrugerii stratului de ozon au impus statelor semnatare ale Protocolului de la Montreal renunţarea treptată la utilizarea substanţelor care afectează stratul de ozon, impunîndu-se găsirea unor soluţii acceptabile pentru înlocuirea tehnologiilor vechi, poluatoare, cu altele noi, în deplină siguranţă pentru sănătatea omului şi a
mediului.
Ozonul troposferic, situat în stratul de atmosferă cuprins între 0 şi 10 km este principalul poluant în oraşele industrializate. Acesta se formează din oxizii de azot (în special dioxidul de azot), compuşii organici volatili – COV şi metan. Ca surse generatoare de precursori ai ozonului se evidenţiază: arderea combustibililor fosili, depozitarea şi distribuţia benzinei, utilizarea solvenţilor organici în activităţi industriale, procese de compostare a gunoaielor menajere şi industriale. Ozonul de la nivelul solului poate fi periculos, mai ales pentru cei cu probleme respiratorii. Problemele includ iritaţia, inflamaţia plămînilor, tusea, agravarea astmului, susceptibilitate crescută la pneumonii şi bronşite. Ozonul troposferic face parte din grupa gazelor cu efect de seră, de asemenea, este incriminat pentru participarea indirectă la formarea ploilor acide şi prezent la nivelul solului se comportă ca o componentă a „smogului fotochimic”. Urmărirea concentraţiei de ozon troposferic este importantă, cunoscut fiind faptul că acesta constituie un factor nociv pentru vegetaţie, sănătatea animalelor şi nu în ultimul rînd pentru sănătatea umană.
Serviciul Hidrometeorologic de Stat este instituția abilitată la nivel naţional, care prin intermediul Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului efectuează monitoringul sistematic şi
prognoza operativă a poluării aerului, printre poluanții monitorizați fiind și ozonul troposferic.
În Republica Moldova monitorizarea ozonului troposferic a fost inițiată în Chișinău, în anul 1987, dar din motive tehnice, în septembrie 1997 aceste observaţii au fost suspendate. Ca
urmare a instalării în 2007 a postului automat din localitatea Mateuţi, r-nul Rezina, s-a reluat monitoringul asupra concentraţiei ozonului troposferic în regim continuu.

Ozonul troposferic este un poluant secundar deoarece, spre deosebire de alți poluanți, el nu este emis direct de vre-o sursă de emisie, ci se formează sub influența radiațiilor ultraviolete, prin reacții fotochimice în lanț între o serie de precursori ai ozonului și anume: oxizii de azot, compușii organici volatili, monoxidul de carbon. Aceste substanțe contribuie la creșterea nivelului de poluare a aerului atmosferic un urbele mari industrializate și cu un număr sporit al transportului auto, iar ca urmare și la o majorare a poluării aerului cu ozon troposferic.

Cetăţenii, societatea civilă, consumatorii principali ai resurselor mediului în general, sunt obligaţi să conştientizeze fenomenul epuizării stratului de ozon şi înrăutăţirii vădite a sănătăţii în legătură cu aceasta. Este necesar de a întreprinde măsuri concrete nu numai pentru redresarea situaţiei dar, în primul rând, pentru revenirea la normal, la echilibrul durabil dintre natură şi societate.
Fiecare dintre noi putem contribui la salvarea stratului de ozon, fiecare om ar trebui să se implice atât în mod direct, prin faptele sale, cât şi indirect pentru această cauză atât de importantă pentru viaţă.
Pământul suferă şi împreună cu el suferim şi noi! De sănătatea planetei depinde sănătatea noastră şi a generaţiilor viitoare, iar de felul în care astăzi avem grijă de mediu, depinde viaţa celor ce ne vor urma.

Surse:

http://ozone.unep.org

https://www.agerpres.ro/documentare/2019/09/16/ziua-internationala-pentru-protectia-stratului-de-ozon–369205

http://www.meteo.md/images/uploads/pages_downloads/3_Ziua_Protectiei_Stratului_de_ozon_2017.pdf

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked (required)

Continuând să utilizați site-ul, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. mai mult

Setările cookie-urilor de pe acest site sunt setate să permită "permiterea modulelor cookie" pentru a vă oferi cea mai bună experiență de navigare posibilă. Dacă continuați să utilizați acest site fără a modifica setările cookie-urilor sau dați clic pe "Acceptați" mai jos, atunci sunteți de acord cu acest lucru.

Închide