22 mai: o Zi pentru Biodiversitate!

Diversitatea biologică, sau biodiversitatea, cuprinde varietatea vieții pe pământ – de la gene, la specii, la ecosisteme – precum și interacțiunea care are loc între acestea.

Sub umbrela biodiversității viețuiește și specia umană și cea animală și cea vegetală, fiecare aducându-și aportul la funcționarea și complexitatea planetei Pământ.

Cu referire la diversitatea speciilor de plante, animale și microorganisme existente pe Terra, că este „imensă” e puțin spus. Până acum, au fost identificate circa 1,75 milioane de specii, cele mai variate în domeniul insectelor. Totuși, specialiștii consideră că există până la 13 milioane de specii diferite de viețuitoare, iar, până în prezent, s-ar putea ca pe planetă să fi existat peste 300 de milioane de specii.

Sursa: https://www.marj3.com/wp-content/uploads/2018/06/Biodiversity.jpg

Dispariția unui număr impunător de specii a fost condiționată de fenomenele de extincție de masă, despre care se cunoaște că au avut loc după producerea unor schimbări climatice majore. De asemenea, se știe că până în prezent au fost identificate cinci extincții majore, iar a șasea extincție – numită și extincția din holocen – își „trăiește perioada de glorie” datorită omului – membru al civilizației moderne, cu viziuni, aspirații și principii (din păcate), diferite de cele care i-au fost hărăzite de mama-natură.

Urbanizarea necontrolată, migrarea de la sate la orașe, practicile agricole (printre care și agricultura intensivă), progresul industrial, care vine la pachet cu poluarea și cu deversarea substanțelor toxice în apă și sol, gestionarea haotică a deșeurilor, extracția resurselor din subteran, construcțiile, transportul, sunt doar câteva dintre cauzele care duc, anual, la degradarea sporită a biodiversității și au, ca efecte finale (ce se produc în lanț), distrugerea habitatelor naturale, dispariția speciilor și iminentele schimbări climatice.

Sursa: http://www.myeducorner.com/wp-content/uploads/2017/09/biodiversity-1024×768.jpg

Preocupați de declinul biodiversității, încă 20 de ani în urmă, membrii Adunării Generale a Națiunilor Unite, au proclamat, prin rezoluția 55/201, din 20 decembrie 2000, ziua de 22 mai, Ziua Internațională a Biodiversității. Această dată reprezintă, de fapt, adoptarea textului Convenției privind diversitatea biologică, în anul 1992, la Rio (Brazilia), în timpul Summit-ului Pământului. Mai-Marii Lumii s-au angajat atunci să urmărească și să realizeze o serie de Obiectivele stabilite, conform prevederilor Convenției. Și anume: „conservarea diversității biologice, utilizarea durabilă a componentelor sale și împărțirea corectă și echitabilă a beneficiilor ce rezultă din utilizarea resurselor genetice, inclusiv prin accesul corespunzător la resursele genetice, prin transferul adecvat de tehnologii pertinente, ținând cont de toate drepturile asupra acelor resurse și tehnologii, și prin finanțarea corespunzătoare.”

Dincolo de obiectivele setate și acțiunile corespunzătoare întru conservarea biodiversității, pe care și le-ar fi asumat fiecare țară care a ratificat, ulterior, Convenția, instituirea unei zile dedicate biodiversității avea scopul de a spori gradul de conștientizare a cetățenilor, aducând în atenția publicului problemele de mediu cu impact direct asupra ființelor vii; întâi asupra capacitații de adaptare și apoi asupra capacității de supraviețuire a acestora. Nu au fost excluse nici cazurile extreme – de eliminare/segregare a anumitor specii din lanțul trofic – cu consecințe dramatice asupra biodiversității și, implicit, asupra evoluției serviciilor ecosistemice (subînțelese în obiectivele Convenției ca și beneficii) la nivel local și cu impact la nivel general.

Realitatea zilelor în care trăim, a demonstrat că defrișările în masă, supraexploatarea pășunatului, activitățile agricole în ariile naturale protejate, pot duce la pierderea echilibrului funcțional al sistemelor ecologice. Din păcate, pe continentul european, majoritatea ecosistemelor sunt afectate, în condițiile în care aproape o treime din cele mai mari orașe din lume se bazează pe ariile naturale protejate pentru apă potabilă. Poluarea și defrișarea amenință deja sursele de apă potabilă a mai mult de un miliard de oameni, iar până în 2050 se estimează că numărul va crește până la 2,8 miliarde.

Ariile naturale protejate sau pădurile pot atenua chiar și cele mai grave efecte ale furtunilor. Tot pădurile au un rol definitoriu în prevenirea inundațiilor și a alunecărilor de teren. De asemenea, pe lângă păduri, mai sunt și zonele umede, ce reprezintă o sursă vitală de apă.

 

Printre altele, în Republica Moldova prima zonă umedă (zonă Ramsar) – „Lacurile Prutului de Jos” a fost recunoscută în anul 2000, apoi a urmat Zona Ramsar „Nistrul Inferior” (2003) și Zona Ramsar „Unguri-Holoşniţa” (2005), toate având o suprafață de 94 705 ha.

Alegerea acestor zone, conform Convenției Ramsar, se bazează pe rolul internațional din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic, hidrologic, ținând cont de importanța lor internațională pentru păsările acvatice în toate anotimpurile. Convenția stabilește pentru statele părți, în primul rând, cerința de a elabora și aplica planurile de amenajare, astfel incât să se favorizeze conservarea acestor zone prin crearea de rezervații și utilizarea rațională a resurselor naturale ale acestora.

În concretizarea unei astfel de misiuni, eforturile AO EcoContact, sunt susținute grație suportului oferit de Guvernul Suediei. Datorită acestuia, organizația noastră și-a dezvoltat capacitățile pentru a putea răspunde, cu competența necesară, la diferite provocări, realizându-și angajamentele asumate.

Totodată, cu sprijinul Agenției Austriece de Dezvoltare și în colaborare cu partenerii de implementare: Societatea Ecologică ”Biotica” și Centrul de Consultanță Ecologică Cahul, momentan, derulăm două mari proiecte menite să contribuie la echilibrarea și prezervarea ecosistemelor și la consolidarea măsurilor de reziliență la schimbările climatice în Zone Ramsar precum Nistrul de Jos și Prutul de Jos.

Este important să menționăm aici și prioritățile stabilite la nivel de țară, care includ: activitățile de protecție ale ariilor naturale protejate de stat sunt determinate de necesitatea realizării obiectivelor Conferinței ONU pentru Dezvoltare Durabilă, de prevederile tratatelor internaționale în biodiversitate și prevederile în cadrul Acordului de Asociere cu UE, inclusiv la Compartimentul UE ”Protecția naturii”.

În acest sens, principalele perspective pentru conservarea biodiversității sunt: extinderea suprafeței ariilor protejate până la 8% din teritoriul țării și intensificarea controlului asupra gestionării ariilor naturale protejate; extinderea suprafeței terenurilor împădurite pînă la 15% din  teritoriul țârii; crearea rețelei ecologice naționale și Rețelei europene Emerald; crearea administrațiilor pentru Parcul Național Orhei și Rezervația biosferei „Prutul de Jos”; crearea primei Rezervații biosferei trilaterale Republica Moldova, Ucraina, România: „Delta Dunării  – Prutul de Jos”. Îmbunătățirea  legislației în domeniul  gestionării ariilor naturale protejate și conservării biodiversității.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked (required)

Continuând să utilizați site-ul, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. mai mult

Setările cookie-urilor de pe acest site sunt setate să permită "permiterea modulelor cookie" pentru a vă oferi cea mai bună experiență de navigare posibilă. Dacă continuați să utilizați acest site fără a modifica setările cookie-urilor sau dați clic pe "Acceptați" mai jos, atunci sunteți de acord cu acest lucru.

Închide