7 aprilie 2020: 21 de ani de la ratificarea Convenției Aarhus în Republica Moldova

La 7 aprilie 1999 a fost ratificată Convenția Aarhus în Republica Moldova.

Convenţia Aarhus se bazează pe recunoaşterea dreptului oricărei persoane din generaţia actuală şi viitoare de a se bucura de un mediu adecvat spre bunăstarea şi sănătatea acesteia.
În acest sens, Convenţia garantează dreptul de acces la informaţie, la justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului şi impune anumite obligaţii Părţilor şi autorităţilor publice vizând aceste drepturi.
Potrivit Convenţiei, autorităţile publice şi instituţiile statului îşi asumă în mod necondiţionat anumite obligaţii faţă de public. Preambulul Convenţiei pune accent pe două drepturi fundamentale omului: dreptul la un mediu sănătos şi accesul la informaţie, a participării publice şi a accesului la justiţie, în vederea dezvoltării durabile.
Convenţia este structurată pe trei principii. Primul se referă la dreptul publicului de a avea acces la informaţia de mediu. Aceasta presupune asimilarea de cunoştinţe şi formarea de atitudini. Primul aspect se corelează cu reforma curriculum-ului şcolar şi cu implementarea strategiilor de educaţie permanentă, astfel încât elevii şi cetăţenii adulţi să cunoască şi să înţeleagă ce se întâmplă în mediul înconjurător. Al doilea aspect vizează responsabilizarea cetăţenilor asupra problemelor de mediu şi creşterea interesului lor, ca oameni educaţi, faţă de acestea. Pe de altă parte, se presupune că autorităţile vor propune mijloace eficiente astfel încât informaţia de mediu să fie transparentă şi să poată fi accesibilă publicului larg. Acest principiu se referă la dreptul publicului de a participa la luarea deciziilor, ceea ce înseamnă că autorităţile trebuie să fie deschise astfelîncât publicul interesat (informat) să poată influenţa conţinutul final al deciziei. Al treilea principiu are două componente: pe de o parte, garantează dreptul publicului de a se adresa justiţiei în cazul în care primele două drepturi sunt încălcate; pe de altă parte, considerat independent, garantează dreptul publicului de a se adresa justiţiei în cazurile în care legislaţia de mediu este încălcată.

Potrivit Convenţiei, informaţie de mediu înseamnă orice informaţie scrisă, vizuală, audio, electronică sau sub orice formă materială, privind: a) starea elementelor de mediu, cum ar fi aerul şi atmosfera, apa, solul, pământul, peisajul şi zonele naturale, diversitatea biologică şi componentele sale, inclusiv organismele modificate genetic şi interacţiunea dintre aceste elemente; b) factori, cum ar fi: substanţele, energia, zgomotul şi radiaţia şi activităţile ori măsurile, inclusiv măsurile administrative, acordurile de mediu, politicile, legislaţia, planurile şi programele care afectează sau pot afecta elementele de mediu, analizele cost-beneficiu sau alte analize şi prognoze economice folosite la luarea deciziilor de mediu; c) starea sănătăţii şi siguranţei umane, condiţiile de viaţă umană, zonele culturale şi construcţiile şi modul în care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu. Constituţia Republicii Moldova prevede expres dreptul la un mediu sănătos (art. 37(1)). Mai mult ca atât, actul stabileşte obligaţiile statului referitoare la asigurarea accesului la informaţie: art. 37 (2) asigură accesul liber la informaţia despre mediu, iar art. 34 – dreptul de acces la informaţia de interes public. Dreptul de a participa la luarea deciziilor publice este prevăzut de art. 39 (1), iar dreptul la accesul la justiţie este prevăzut de art. 20 al Constituţiei. Totodată, subiectul accesului la informaţie este reflectat în următoarele legi organice: Legea cu privire la protecţia mediului înconjurător, Legea cu privire la resursele naturale, Legea cu privire la accesul la informaţie.
Totodată, Convenţia Aarhus nu se referă doar la domeniul mediului, dar solicită respectarea obligaţiunilor în toate sectoarele, care au tangenţă cu protecţia mediului, utilizarea resurselor naturale, ocrotirea sănătăţii, justiţie, drepturile omului etc. Astfel, se impune necesitatea participării active în implementarea prevederilor convenţiei în toate domeniile social-economice.
De altfel, implementarea prevederilor din cadrul Convenției Aarhus face parte din misiunea organizației EcoContact, care, din anul 2013 găzduiește Centrul de Consultanță și Informații de Mediu Aarhus, creat cu sprijinul Misiunii OSCE în Moldova. Prin acțiunile noastre în domeniul juridic, educațional și științific, participăm în mod activ la îmbunătățirea legislației de mediu, la nivel național și la aplicarea valorilor de mediu, la nivel local și internațional.

Se știe că Mediul și Siguranța sunt strâns legate între ele. Degradarea mediului, concurența pentru resursele naturale naționale și transfrontaliere, precum și schimbările climatice fac ca guvernarea problemelor de mediu să fie o sarcină din ce în ce mai complexă, care, în final, poate duce la tensiuni. Pe de altă parte, cooperarea pe segmentul de mediu, dimpotrivă, poate ajuta la crearea încrederii și a parteneriatelor sigure. Abordarea provocărilor legate de mediu și securitate necesită dialog și consultare între țări, dar și în interiorul țărilor, cu implicarea tuturor părților interesate. În acest sens, trebuie menționat faptul că există mai multe Centre Aarhus în lume, în țări precum: Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bosnia și Herzegovina, Georgia, Kîrgyzstan, Moldova, Muntenegru, Serbia, Tajikistan, Turkmenistan și Ucraina.
Este bine de știut că Centrele Aarhus pun la dispoziție diverse platforme care stimulează implicarea cetățenilor și a guvernelor, dar și a sectorului privat, în dialogul privind provocările de mediu. Așadar, accesul la informație, participarea publicului în procesul de luare a deciziilor de mediu și accesul la justiție pe probleme de mediu, reprezintă cei trei piloni care sprijină Convenția Aarhus încă de la fondare (anul 1998). Aceștia reprezintă, de asemenea, baza care susține lucrul în cele 60 de Centre Aarhus, care operează, la moment, în cele 14 țări în toată zona OSCE.

O serie de activități ce se desfășoară în cadrul acestor Centre vizează aspecte precum:
Schimbările climatice: impactul schimbărilor climatice reprezintă o amenințare la dezvoltarea durabilă și la menținerea stabilității societăților;
Eco-jurnalism: Fiind o platformă de discuții cu privire la resursele naturale, securitatea mediului, cooperarea regională și schimbul de informații despre mediu, Centrele Aarhus organizează activități precum concursuri și festivaluri, instruire și vizite în teren pentru jurnaliștii care își desfășoară activitatea în domeniul mediului;
Legislația de mediu: această componentă, în multe regiuni în care centrele Aarhus operează, este încă în curs de dezvoltare;
Soluționarea problemelor în bază de gen: Creșterea gradului de conștientizare a problemelor de gen în ceea ce privește provocările de mediu este de o importanță crucială;
Deșeuri periculoase: Centrele Aarhus abordează lipsa de conștientizare a publicului cu privire la riscurile existente sau potențialele riscuri legate de deșeurile periculoase, inclusiv resturile de uraniu;
Deșeuri Urbane: Întrucât sunt prezente în zonele urbane, centrele Aarhus sunt actorii-cheie în abordarea problemei gestionării deșeurilor urbane;
Abilitarea tineretului: Consolidarea capacităților tinerilor în activitățile legate de mediu reprezintă una din activitățile-cheie promovate de Centrele Aarhus;
Reducerea Riscului de Dezastre (DRR): Comunitățile sunt cele mai vizate atunci când lovesc dezastrele;
Evaluarea impactului de mediu (EIA): Participarea publicului la realizarea evaluărilor privind impactul asupra mediului, are un rol esențial în realizarea proceselor de luare a deciziilor transparente;
Industrii extractive, inclusiv exploatarea minieră: Impacturile mineritului asupra mediului și ale altor industrii extractive aduc cu ele îngrijorări din partea populației locale, în special atunci când informațiile nu sunt accesibile;
Economia Verde: Direct sau indirect, Centrele Aarhus contribuie la tranziția economiei verzi;
Dezvoltare Durabilă: Securitatea și dezvoltarea durabilă sunt interconectate;
Gestionarea Resursei de Apă: Resursele de apă bine gestionate sunt cruciale pentru dezvoltarea durabilă și prevenirea conflictelor;
Alte activități promovate de Centrele Aarhus diferă de la țără la țară.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked (required)

Continuând să utilizați site-ul, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. mai mult

Setările cookie-urilor de pe acest site sunt setate să permită "permiterea modulelor cookie" pentru a vă oferi cea mai bună experiență de navigare posibilă. Dacă continuați să utilizați acest site fără a modifica setările cookie-urilor sau dați clic pe "Acceptați" mai jos, atunci sunteți de acord cu acest lucru.

Închide